Autor : Demostene Botez
Afară plouă ca și toamna și-i urât
Mă uit pe geam ca după tine și atât.
În mine toate amintirile te-așteaptă
De-aceea mi- privirea stranie și dreaptă.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând.
Vreau să citesc și-m cad din mână cărțile:
Mă împresoară chipul tău din toate părțile.
Mâna ce mi-a-mprăștiat părul și gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
Rămân uitându-mă pe geam ca după tine
Și tot aștept pe cineva ce nu mai vine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu