Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,

Autor: Serghei Esenin



                                       Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,
                                       Toate trec ca floarea spulberată.
                                       Vestejit de-al toamnei mele frig
                                       Nu voi mai fi tânăr niciodată.

                                       N-ai să mai zvâcnesti ca pân-acum
                                       Inimă răcită prea devreme
                                       S-o pornesc din nou la drum
                                       Stamba luncii n-o să mă mai cheme.

                                       Dor de ducă! Tot mai rar, mai rar,
                                       Pui pe buze flacăra pornirii
                                       Și pierdutul prospețimii har
                                       Cu vioiul clocot al simțirii!

                                       În dorinți încep zgârcit să fiu,
                                       Te-am trăit sau te-am visat doar viață?
                                       Parcă pe un cal trandafiriu
                                       Vesel galopai de dimineață.

                                       Toți suntem vremelnici pentru veci
                                       Rar ning fagii frunzele deșarte…
                                       Binecuvântat să fie deci
                                       Că trăiesc și că mă duc spre moarte.

Tălmăciri de George LESNEA

din vol. Serghei Esenin, Poezii • Poeme, în româneşte de George Lesnea
 postfaţa Tamara Gane, Ed. Cartea rusă. Buc., 1957