Ne vom vedea din ce în ce mai rar,
Din ce în ce mai des va bate vântul,
Iar timpul, ca un tânăr arhivar,
O să-ţi păstreze sufletul şi gândul.
Albinele zburând prin telefon
Nu şi-or mai face-n glasul tău prisacă,
Iar gările-n eclipsă de peron
Vor inventa doar trenuri care pleacă.
Nu vom sui în fiecare zi
Pe zariştea stelarelor vitrine,
Să ştim ce doruri ni s-ar potrivi
Și care despărţiri ne-ar sta mai bine !
Zăpada moare, berzele răsar,
Și-n hohot vesel râde tot pământul –
Ne vom vedea din ce în ce mai rar,
Din ce în ce mai des va bate vântul !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu