Rainer Maria Rilke
Cum să-mi țin sufletul acesta-cum
să nu se atingă de al tău? Cum să-l ridic
deasupra-ți către altceva,din afară?
Ah,cum aș vrea să-l pot ascund acum,
la adăpost, pierdut în miez de seară,
pe-un loc străin ,tăcut, unde nimic
nu-i lung fior,de câte ori adâncu-ți se-înfioară.
Dar orice ne atinge pe noi doi,e-o-mbrățișare
și ne cuprinde ca arcușul care
din două coarde-același sunet smulge.
Ci cărui instrument îi suntem strună?
Ce cântăreț ne poartă-n a sa mână?
O, cântec dulce!
