Dorul meu zboară la întâmplare
Dezordonat
Ca un fluture alungat
Pentru care
Florile toate s-au scuturat.
Dragostea mea hoinărește
Printre voi, fără rost
Se tot rotește
Ca un suflet pierdut
în căutare
de trup, de-adapost.
Lacrimile mele s-au risipit
în alunecare
Ca un izvor revărsat
Ce drumul spre mare
Cândva l-a uitat.
In acest teritoriu necunoscut,
iluzoriu
E cineva care are
din întâmplare
O busolă, cu împrumut ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu