Despre mine

Fotografia mea
Veselă, sociabilă, visătoare

joi, 23 februarie 2012

Marină

Autor:
Nicolae Labiș


(fragment)

                                 Pentru ce-ai rămas, iubire! -
                                 Rădacina-a unei
                                 flori
                                 Ce s-a destrămat subțire
                                 În petale și vapori
                                 Ca
                                 să zboare mai ușoară,
                                 Să renvie-a doua oară
                                 În
                                 alt suflet, în alt ceas,
                                 Lăsând drojdia grozavă
                                 De pârjol
                                 și de otravă...
                                 Murmuram: - De ce-ai rămas?

                                 Înnegrit la
                                 chip ca marea,
                                 Noaptea lângă țărm am stat
                                 Ascultându-i
                                 aiurarea,
                                 Plânsul ei zbuciumat,
                                 Ingânându-i cu glas mare
                                 Zadarnica
                                 ei chemare
                                 Risipită-n surd balans.
                                 Si cu ea, prin vijelie,
                                 Am
                                 pornit - mai blând sa-mi fie -
                                 Sumbrul suferinței
                                 dans.

***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu