Un poem de José Martí

                                     Y te busqué por pueblos
                                  
                                      Y te busqué por pueblos,
                                      Y te busqué en las nubes,
                                      Y para hallar tu alma
                                      Muchos lirios abrí, lirios azules.

                                      Y los tristes llorando me dijeron:
                                      —¡Oh, qué dolor tan vivo!
                                      ¡Que tu alma ha mucho tiempo que vivía
                                      En un lirio amarillo!—

                                         * * *
                                      Mas dime —¿cómo ha sido?
                                      ¿Yo mi alma en mi pecho no tenía?
                                      Ayer te he conocido,
                                      Y el alma que aquí tengo no es la mía.

 Și te-am căutat prin sate,
 Și te-am căutat prin nori,
 Iar ca să-ți găsesc sufletul
 Am deschis mulți stânjenei,stânjenei albaștri.

 Iar ei, atât de triști mi-au spus plângând:
 — Oh, ce durere cumplită !
 Pentru că sufletul tău, de multă vreme, trăia
 Intr-un stânjenel galben!—

 ***
 Dar spune-mi  — cum a fost?
 Eu nu mai aveam sufletul în piept?
 Ieri te-am cunoscut,
 Iar sufletul pe care îl am aici nu este al meu.

(Traducere:Janina Ivănescu)