Veronica Porumbacu
Nici cupele de-argint nu-mi plac
nici auritele pocale
ci dintre toate, cel mai drag
îmi e căușul palmei tale.
Vor trece ani.Și-nnoitoare
cu aceeași dragoste de fată
voi bea din palma ta, de care
n-am să mă satur niciodată.
Pe același drum, ca la-nceput
vom dogorî mereu la față.
Și-ntâia brazdă-am să-ți sărut
pe-obrazul însemnat de viață!
Dar dacă în aceeași zi,
mi-ai da să beau din mari pocale
eu, dintre toate, m-aș opri
tot la căușul palmei tale...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu